Retine aceasta serie de cuvinte: morcov, patrunjel, dovleac. O sa te intreb mai incolo despre ele.
In anul 1885, psihologul german Hermann Ebbinghaus a facut o descoperire care a devenit un concept esential in psihologie si pedagogie.
Acesta incerca sa inteleaga care este mecanismul uitarii cunostintelor pe care le invatam.
Pentru a intelege acest mecanism, acesta a creat un experiment foarte neobisnuit, dar care l-a ajutat sa descopere ceea ce acum numim: curba uitarii.
Ce este curba uitarii?
Inainte de a intra in detalii, as vrea sa iti spun ca acest articol este desprins dintr-un ghid despre repetitie spatiata, o tehnica de invatare rapida care se bazeaza foarte mult pe descoperirile lui Hermann Ebinghaus.
Asadar daca vrei sa inveti cum sa ameliorezi curba uitarii, atunci ar fi bine sa citesti articolul despre repetitie spatiata. Sa continuam 🤓.
Curba uitarii este un concept ce descrie cat de repede uitam informatiile pe care le invatam, in functie de timp si de repetarea acestora.
Practic pe masura ce trece timpul, lucrurile pe care noi incercam sa le retinem, le uitam incet incet.
Ceea ce inveti acum, nu va fi ceea ce iti vei aminti in 20 minute.
Informatiile acumulate sufera de o degradare continua din momentul in care le-ai retinut pentru prima oara.
Mai tii minte lista de 3 legume pe care ti-am indicat-o la inceputul articolului? Ti-ai reamintit-o? Ti-ai reamintit-o in ordine exacta?
Sansele sunt ca tu sa le fii uitat pe toate sau cel putin ordinea in care ti le-am zis.
Felicitari, tocmai ai experimentat curba uitarii. Ea arata cam asa.
Ca sa inteleaga mai bine mecanismul uitarii, Ebbinghaus a facut un experiment foarte inteligent construit.
Psihologul german a creat o lista de silabe fara sens, numite “nonsense syllables” (de exemplu, CFT, MDI, BNE, DAX, BIF, YAT). Aceste silabe au fost alese intentionat pentru a evita orice asociere cu cunostinte anterioare, astfel incat sa poata studia pur si simplu procesul de memorare si uitare.
Faptul ca silabele nu reprezentau acronime cunoscute, l-a ajutat pe el sa evite falsuri pozitive si sa tina sub control experimentul sau.
Dupa ce a ales silabele fara sens, acesta a invatat silabele prezentandu-le in ordine aleatoare, repetandu-le pana cand le-a putut reproduce perfect din memorie.
In continuare, acesta si-a testat memoria sa pentru aceste silabe la diferite intervale de timp dupa ce le-a invatat. La fiecare repetitie, a inregistrat cat de multe silabe isi amintea.
La final, analizand datele, el a observat ca uitarea este un proces rapid la inceput, dar incetineste odata ce trece mai mult timp de la invatare. A creat un grafic care ilustreaza aceasta tendinta, cunoscuta astazi sub numele de “curba uitarii”, grafic pe care l-ai vazut si tu mai sus.
Apropo, care erau cele 3 lucruri pe care ti le-am zis la inceputul articolului?
Experimentul lui Hermann a fost un succes si totodata a fost unul dintre primele studii stiintifice care au analizat sistematic procesul de memorare si uitare.
Concluziile lui au fost reproduse in mod regulat de alti oameni de stiinta interesati de cum functioneaza memoria si care este mecanismul uitarii.
3 lucruri importante pe care trebuie sa le retii despre curba uitarii
- Uitarea este un proces rapid: Experimentul lui Ebbinghaus a aratat ca uitarea informatiilor incepe rapid dupa ce le-ai invatat, insa viteza de uitare incetineste pe masura ce trece timpul.
- Curba uitarii arata ca procentul de informatii pe care le uiti scade pe masura ce trece timpul, dar nu dispare complet: astfel, repetitia este esentiala – experimentul a evidentiat importanta repetarii periodice a informatiilor pentru a le consolida in memoria pe termen lung. Cu cat informatiile sunt repetate mai des, cu atat devine mai lenta curba uitarii.
- Memorarea si uitarea sunt procese universale: desi Ebbinghaus a efectuat experimentul pe el insusi, rezultatele sale au fost ulterior confirmate de alte studii si s-au dovedit a fi aplicabile pentru majoritatea oamenilor. Acest lucru sugereaza ca mecanismele de memorare si uitare sunt procese universale in creierul uman.
Ce este acum foarte deosebit este ca ne putem folosi de descoperile lui Hermann Ebbinghaus din secolul XIX ca sa invatam mai repede si sa obtinem mai multe de la creierul nostru.
Experimentul lui Ebbinghaus nu a fost neaparat lipsit de controverse.
Multi colegi de-ai lui au criticat faptul ca studiul nu a fost extins la mai multe persoane.
De asemenea, multi au criticat alegerea silabelor pentru ca stiau ca este deosebit de greu sa nu asociezi un inteles predeterminat unei silabe.
De exemplu, o silaba precum POL are automat un inteles asociat in limba romana, pentru tine putand insemnand cuvantul propriu-zis pol, ca in “Polul Sud” sau “Polul Nord” sau poate insemna pentru tine inceputul cuvantului politie.
Ce e drept, Ebbinghaus a incercat sa limiteze sensul preconceput al anumitor silabe alegand silabe precum UXT, VYZ si asa mai departe.
***
Un alt lucru extraordinar de interesant pe care Ebbinghaus l-a descoperit este ca dupa fiecare repetitie a aceluiasi material, devine din ce in ce mai usor sa retii tot materialul.
Ce inseamna asta?
Inseamna ca fiecare repetitie recupereaza informatiile pe care le-ai retinut in repetiile anterioare (practic ceea ce a reusit sa stocheze creierul tau), iar fiecare repetitie ulterioara o sa fie mai putin costisitoare pentru creierul tau si nivelul tau de energie.
Cand inveti ceva pentru prima data, eforturile de a retine informatia sunt extrem de mari, practic ceea ce inveti te sleieste de puteri. Daca ai putea, te-ai pune direct la somn dupa ce studiezi intens (ideea grozava apropo, cica ajuta foarte mult la retinerea informatiilor).
Totusi, daca reiei materialul din nou, eforturile de a retine nu mai sunt asa de mari, pentru ca deja ai un grad de familiaritate cu materialul tau si mai ai ceva in cap din prima repetitie.
Astfel, fiecare repetitie are un efect cumulativ, iar pe masura ce timpul trece, sesiunile de repetitie vor fi mai scurte, mai relaxate si mai eficiente.
Vei ajunge de la curba de uitare pe care prezentat-o mai sus, la un ciclu de “retentie”, care arata cam asa:
Asadar, acum ca intelegi descoperirea lui Ebbinghaus, cum alegi sa o pui in practica?
Mult succes (dublu)!
PS: poti sa imi zici acum lista de 3 lucruri de la inceput? 😁