Minimalism Digital - Rezumat, Citate, Idei

Scurta descriere a cartii:

Din cartea “Minimalism Digital” scrisa de Cal Newport, ai ocazia sa inveti cum sa iti reduci dependenta de tehnologie (in special de telefon si de retele sociale). Cartea va fi foarte relevanta pentru cei care sunt anxiosi cand isi lasa telefonul acasa sau care chiar sufera de nomophobie: Frica de a nu avea acces la telefonul mobil sau alte dispozitive mobile.

In “Minimalism Digital” gasesti foarte multe informatii de cum companiile de tehnologie cauta sa te tina lipit cu ochii de ecrane, idei de experimente personale pe care sa le incerci ca sa scazi dependenta de tehnologie si care sunt beneficiile sociale ale faptului ca devii mai putin conectat la device-urile pe care le ai in casa.

De asemenea, Cal Newport ofera foarte multe exemple de oameni care au reusit sa duca o viata mai buna si mai productiva pentru ca au reusit sa isi reconfigureze felul in care se foloseau de device-uri in viata de zi cu zi.

Idei Principale

Inlocuirea tehnologiei care doar ne distrage atentia cu activitati valoroase in offline: activitati fizice, mestesuguri sau activitati care ne bucura pur si simplu.
Conectarea profunda cu lucrurile pe care le facem sau cu persoanele cu care interactionam in detrimentul echivalentelor obtinute din retele sociale si servicii de distragere ale atentiei: sa vorbesti fata in fata cu persoane, in loc sa discuti cu ele prin intermediul retelelor sociale.
Practicarea minimalismului digital, prin a folosi tehnologiile in scopuri precise, deliberate, nu de a explora toate functionalitatile marginale ale acestor servicii: daca folosesti Facebook doar pentru Messenger, atunci sterge aplicatia Facebook si foloseste doar componenta de Messenger.
Deconectarea frecventa de la dispozitive menite sa ne tina cu ochii lipiti de ecrane: uita-ti telefonul acasa sau in alta camera, de fiecare data cand ai ceva important de facut.
Folosirea versiunilor mai putin adictive ale serviciilor de care avem nevoie: in loc de versiunea de aplicatie mobila sa folosesti versiunea mai slaba (de obicei Desktop) cu scopul de a-ti controla mai bine atentia.
Intelegerea mecanismelor prin care companiile din economia atentiei profita de caracterul adictiv al smartphone-urilor: avem in buzunar device-uri cu o puternica componenta de adictie, iar companiile profita din plin ca sa iti exploateze atentia, ca apoi sa o vanda celor care ofera mai multi bani – exemplu: reclame.

Cuprins articol - click aici →

Rezumat, Citate, Idei: Minimalism Digital

Mai jos ai citate din carte sau gandurile pe care mi le-au provocat anumite pasaje din carte.

Nu tot ce scriu mai jos este o copie 1 la 1 la ce vei gasi in carte.

Sa ne intoarcem la rezumat. 📝

“Un bombardament infinit de stiri, barfe si imagini ne-a transformat in niste maniaci dependenti de informatii. Pe mine m-a distrus. S-ar putea sa va distruga si pe voi” – Andrew Sullivan: I used to be a human being

Capitolul 1: O cursa dezechilibrata a inarmarii

– Existenta moderna este dependenta de stimulare pentru ca privim momentele obisnuite ca pe momente plictisitoare: “un moment care exista doar in sine poate parea ciudat de plictisitor”.

– Aceste schimbari [provocate de tehnologie] s-au furisat si au aparat repede, inainte de a avea sansa sa facem un pas in spate si sa intrebam ce asteptam cu adevarat de la progresele rapide ale ultimului deceniu. Am adaugat noi tehnologii la periferia experientei noastre din motive minore, apoi ne-am trezit dintr-odata ca acestea colonizasera insusi nucleul vietii de zi cu zi. Astfel spus, nu ne-am oferit voluntari pentru lumea digitala in care suntem prinsi acum; se pare ca ne-am trezit cumva aici.

– Sursa disconfortului nostru nu este evidenta in studii de caz individual, ci devine vizibila doar cand ne confruntam cu realitatea modului in care tehnologiile ca intreg au reusit sa se extinda dincolo de rolurile minore pe care le-am adoptat initial. Acestea ne dicteaza tot mai mult cum sa ne purtam si ce sa simtim, fortandu-ne cumva sa le folosim mai mult decat credem ca e sanatos, adeseori in detrimetul altora activitati pe care le consideram mai valoroase. Partea incomoda, astfel spus, este acest sentiment de pierdere a controlului, un sentiment care se manifesta in multe feluri diferite in fiecare zi – de exeplu cand suntem atenti la telefon in timp ce ii facem baie copilului sau cand ne pierdem abilitatea de a ne bucura de un moment placut fara nevoia stringenta de a-l impartasi cu un public virtual.

– Nu utilitatea e problema [tehnologiei], ci autonomia.

Magnatii retelelor sociale trebie sa inceteze sa mai pretinda ca sunt niste zei tocilari si prietenosi care construiesc o lume mai buna si sa admita ca sunt doar niste crescatori de tutun imbracati in tricouri, care le vand copiilor un produs daunator. Sa fime seriosi, verificarea like-urilor este noul fumat. – Bill Maher

– Smartphone-ul este un fel de aparat de pacanele. De fiecare data cand iti verifici telefonul te intrebi: “Oare ce am castigat?”. Exista o serie intreaga de tehnici care se folosesc de catre companiile de tehnologie pentru a te convinge sa folosesti produsul (aplicatia) cat mai mult cu putinta.

– Tehnologia nu e neutra, iar companiile de tehnologie nu programeaza aplicatii, ci mai degraba programeaza oameni ca sa foloseasca aplicatiile lor cat mai mult, cat mai des.

– Pentru companiile de tehnologie, utilizarea compulsiva se traduce in vanzari. Economia bazata pe atentie impinge companii ca Google intr-o “cursa spre capatul trunchiului cerebral”

– Random fact: Daca afli ca ai aceeasi zi de nastere cu o persoana care a facut ceva oribil, o urasti mai mult decat daca nu ai avea aceasta informatie.

– Studiu: Detinutii beti si agresivi de la o inchisoare navala din Seattle erau considerabili mai calmi dupa ce petreceau doar 15 minute intr-o celula zugravita intr-o anumita nuanta de roz, la fel ca elevii canadieni care invatau in clase de aceeasi culoare. Culoarea se numeste “Roz tranchilizant” .

– Random fact: Daca porti rosu in poza de profil de pe aplicatia de dating, vei atrage mai mult interes decat persoanele imbracate in orice alta culoare.

– Pentru multe persoane, dependenta este un cuvant infricosator. In cultura populara, termenul invoca imagini cu dependenti de droguri care fura bijuteriile mamei, insa pentru psihologi adictia are o definitie atenta, libera de astfel de elemente ingrozitoare: Adictia este o tulburare in care o persoana foloseste o substanta sau un comportament al carui efect recompensator ofera o motivatie intensa de a continua, in ciuda consecintelor negative..

– In diferite studii s-a confirmat faptul ca adictiile comportamentale sunt foarte asemanatoare cu adictiile de substante.

– Recompensele oferite in mod imprevizibil sunt mult mai atragatoare decat cele acordate dupa un tipar cunoscut. Caracterul imprevizibil duce la eliberarea unei cantitati mai mari de dopamina.

– Notificarile care ne atrag atentia sunt gandite adeseori pentru a da nastere unor raspunsuri puternice [de obicei call to action]. Simbolul de notificare pentru Facebook era la inceput albastru, la fel ca restul site-ului, “dar nimeni nu-l folosea”, asa ca i-au schimbat culoarea in rosu – o culoare alarmanta – si numarul de clickuri a crescut exponential.

In construirea acestor aplicatii, Facebook fiind prima dintre ele… ideea de baza era: “Cum putem sa-ti consumam cat mai mult din timpul si atentia disponibile?” Asta insemna ca trebuia sa-ti oferim din cand in cand un strop de dopamina, deoarece cineva iti aprecia o fotografie sau o postare, comenta la ele sau altceva. – Sean Parker, presedintele fondator al companiei Facebook

– Daca multe persoane dau click pe mica pictograma in forma de inima de sub cea mai recenta postare de pe Instagram, simti ca tribul te aproba – lucru pe care suntem construiti sa ni-l dorim intens.

– Companiile n-au investit resurse imense pentru a perfectiona tehnica de tagging a persoanelor din poza ca sa iti ofere tie un mod lejer de a eticheta persoanele din pozele tale, ci au facut-o pentru a creste substantial numarul de imbolduri adictive de aprobare sociala pe care le ofera utilizatorilor aplicatiei.

Capitolul 2: Minimalismul digital

Ce este minimalismul digital?

O filosofie de utilizare a tehnologiei in care iti aloci timpul online unui numar mic de activitati atent selectate si optimizate, care sustin lucrurile pe care le pretuiesti si le ignora cu gratie pe toate celelalte.

– Asa-numitii minimalisti digitali care urmeaza aceasta filosofie efectueaza permanent analize de cost si beneficii. Daca o noua tehnologie nu ofera decat o diversiune minora sau un avantaj trivial, minimalistul o va ignora. Chiar daca o noua tehnologie promite sa sustina ceva ce acesta pretuieste, ea trebuie sa treaca un test mai strict: este acesta cel mai bun mod de a folosi tehnologia in sprijinul valorii respective? Daca raspunsul este nu, minimalistul va incerca sa o optimizeze sau sa gaseasca o varianta mai buna.

– Aceasta filosofie este in contrast evident cu filosofia maximalista pe care majoritatea oamenilor o folosesc in mod implicit: mentalitate in care orice avantaj potential este suficient ca sa inceapa sa foloseasca o tehnologie care le atrage atentia. Maximalistilor nu le surade deloc ideea ca o persoana sa piarda cea catusi de putin interesant sau valoros.

– Minimalistilor digitali nu le este teama sa piarda lucruri mici, ii ingrijoreaza mai mult ideea de a dilua lucrurile deja importante, despre care stiu ca fac ca viata sa merite traita.

Principiile minimalismului digital

Dezordinea este costisitoare. Minimalistii digitali recunosc ca timul si atentia consumate dezordonat, cu prea multe dispozitive, aplicatii si servicii, creeaza un cost negativ total care poate depasi micile beneficii pe care le ofera izolat fiecare element individual.
Optimizarea este importanta. Decizia ca o anumita tehnologie sustine ceva de pret e doar primul pas. Pentru a beneficia de intregul sau potential, trebuie sa te gandesti atent cum o vei folosi.
Pentru mai multa satisfactie, actioneaza cu intentie. Interactioneaza atent cu noile tehnologii, fara sa scape de sub control utilizarea vreuneia. Alegele doar pe cele care iti ofera randament cu adevarat, nu pe cele care iti ofera beneficii marginale.

Noua economie a lui Henry David Thoreau

primul si cel mai lung capitol din Walden se numeste “Economie” si contine multe cugetari cu privire la natura si despre conditia umana. Acest capitol contine si un numar surprinzator de tabele plictisitoare de cheltuieli.
dupa cum calculeaza valorile rezultate in urma experimentului (Thoreau a stat foarte mult timp la marginea padurii din dorinta de a-si da seama ce are nevoie cu adevarat de la viata), Thoreau a stabilit ca ar fi suficient sa munceasca doar o zi pe saptamana pentru a-si sustine stilul de viata pe care l-a explorat.
Noua economie a lui Thoreau ofera un mod radical de a regandi cultura consumerista care a luat nastere pe vremea lui. Teoria economica standard se concentreaza pe rezultatele monetare: Cost vs Profit. Noua teorie a filosofului considera ca astfel de calcule sunt incomplete, deoarece omit costul de viata necesar pentru a obtine un surplus monetar.
Acesta spunea ca multi dintre vecinii lui agricultori necesitau ipoteci mari si stresante, nevoia de a intretine multe echipamente si o munca solicitanta infinita. Fermierii erau “zdrobiti si sufocati de munca”, iar Thoreau ii descria ca fiind “o masa de oameni ce traiesc vieti tacute de disperare”.
Acesta mai spunea: “Vad tineri, concetateni ai mei, al caror ghinion este sa fi mostenit ferme, case, hambare, vite si alte unelte de agricultura, deoarece pe acestea este mai usor sa le obtii, decat sa scapi de ele.”
Ideea de baza a “Noii Economii a lui Thoreau” este sa adaugi la comparatia in care evaluezi cat profit obtii si costurile masurate in “viata” pe care o sacrifici. Cat din timpul si atentia ta, trebuie sacrificate pentrua castigat micul profit al conexiunilor ocazionale si ideilor noi pe care-l obtii cultivandu-ti o prezenta semnificativa pe Twitter [sau alte retele sociale]?
Ca sa pricepi argumentul lui Thoreau, continua sa calculezi, continua sa cantaresti. Ce castigi? Ce pierzi?

Cand ne privim obiceiurile din perspectiva “Noii Economii a lui Thoreau”, cel mai adesea, costul cumulativ al lucrurilor neesentiale cu care ne aglomeram vietile poate depasi micile beneficii pe care le ofera fiecare element invididual.

– Legea diminuarii randamentelor: se aplica la imbunatatitrea proceselor de productie si spune, la niel mare, ca inestirea mai multor resurse intr-un proces nu-i poate imbunatati la infinit rezultatul. In final, te vei apropia de o limita naturala si vei incepe sa percepi beneficii tot mami mici de pe urma investitiilor. Daca maresti cantitatea de energie pe care o investesti intr-o optimizare, vei obtine valoare returnata de proces. La inceput aceste cresteri vor fi mari, dar pe masura ce investesti mai mult, ele vor scadea pe masura ce te vei apropia de limita naturala.

De ce nu optimizam mai mult randamentul tehnologiilor pe care le folosim, scazand in acelasi timp durata de utilizare?

Majoritatea tehnologiilor pe care le folosim sunt inca destul de noi. Rolul lor in viata utilizatorilor poate parea inovator si distractiv, muzamalizand problemele mai serioase despre valoarea pe care o ofera. Aceasta prospetime (novelty) incepe sa se piarda pe masura ce smartphone-ul si era retelelor sociale avanseaza, iar oamenii incep sa aiba tot mai putina rabdare cu defectele acestor procese nerafinate.
Marile conglomerate din economia atentiei care au lansat multe dintre aceste noi tehnologii nu vor ca noi sa ne gandim la optimizare. Ele castiga mai multi bani daca petrecem mai mult timp interactionand cu produsele lor, asa ca doresc sa le consideram un fel de ecosistem distractiv in care te joci si se intampla lucruri interesante. Aceasta mentalitate de utilizare generala le ajuta sa ne exploateze vulnerabilitatile psihologice.

Capitolul 3: Curatenia digitala

Procesul de curatenie digitala

Alege-ti o perioada de 30 de zile in care sa faci o pauza de la tehnologiile optionale din viata ta.
In acest timp, exploreaza si redescopera activitati si comportamente satisfacatoare si semnificative pentru tine.
La sfarsitul pauzei, reintrodu tehnologiile optionale in viata ta, pornind de la 0. Pentru fiecare tehnologie introdusa, stabileste ce valoare slujeste si exact cum o vei folosi pentru a maximiza valoarea respectiva.

– Tehnologiile optionale: o tehnologie este optionala daca eliminarea sa temporara nu ar afecta sau perturba functionarea de zi cu zi a vietii tale personale si profesionale (adica nu le pune in pericol). Nu confunda totusi necesitatea cu confortul pe care ti-l ofera o tehnologie.

– Este o grseala sa te gandesti la curatenia digitala doar ca la o experienta de detoxificare. Obiectivul nu e sa faci o pauza de tehnologie, ci sa pornesti o transformare definitiva a vietii tale digitale. Detoxificarea e numai un pas care sustine aceasta schimbare.

– Ai sansa sa reusesti sa reduci rolul instrumentelor digitale in viata ta daca creezi alternative de calitate la divertismentul accesibil pe care-l ofera ele. Pentru multi oameni, utilizarea compulsiva a telefoanelor acopera vidul creat de lipsa unui timp liber bine dezvoltat. Reducerea perturbarilor usoare fara sa completezi vidul creat paote face viata neplacut de fada – un rezultat care poate submina trecerea la minimalism.

La fel ca alti parinti care au participat la experiment, Tarald si-a dedicat familiei timpul si atentia proaspat eliberate, deoarece era nemultumit de modul distrat in care-si petrecea timpul cu fiii sai. Barbatul mi-a marturisit ca, atunci cand erau pe terenul de joaca si acestia ii asteptau laudele pentru ceva ce descoperisera si de care erau mandri, el nici nu observa, deoarece era atent la telefon. “Am inceput sa ma gandesc la cate astfel de mici victorii pierdeam deoarece simteam nevoia asta ridicola de a verifica stirile pentru a N-a oara”, a spus el. In timpul acestei curatenii, a redescoperit satisfactia de a-si petrece timpul cu copiii in loc sa stea doar in preajma lor, cu ochii pe ecran, si a observat cat de ciudat este sa fii singurul parinte de pe terenul de sport care nu se uita in jos [la telefon]”.

– Singura conditie in baza careia poti folosi instrumentele nou adaugate: “Sustine aceasta tehnologie ceva ce pretuiesc cu adevarat?”

– Multe companii vor sa te faca sa te gandesti la serviciile lor in mod binar: ori le folosesti ori nu le folosesti. Acest lucru le permite sa te atraga in ecosistemul lor cu o functione pe care tu o consideri importanta, apoi, dupa ce ai devenit “utilizator”, sa foloseasca tactici de captare a atentiei pentru a te coplesi cu optiunile integrate, incercand sa te mentina conectat la serviciul lor mult dincolo de scopul original.

Filtrarea tehnologiile minimaliste

Pentru ca o tehnologie minimalista sa fie reintrodusa in viata ta la sfarsitul curateniei digitale, ea trebuie:

Sa serveasca unei valori pe care o pretuiesti (sa ofere un beneficiu oarecare nu e destul).
Sa fie cel mai bun mod de a folosi tehnologia in sprijinul acelei valori (daca nu este, inlocuieste-o cu ceva mai bun).
Sa aiba un rol constrans de o procedura operationala standard, care specifica exact cand si cum o folosesti (conditiile in care o folosesti).

Capitolul 4: Fa-ti timp pentru tine

– Toata lumea poate beneficia de pe urma unor doze regulate de singuratate si, la fel de important, orice persoana care evita aceasta stare pentru o perioada indelungata va suferi, la fel ca Lincoln in primele sale luni la Casa Alba.

– Abraham Lincoln facea naveta foarte des intre Casa Alba si o cabana (Soldiers’ Home) unde incerca sa petreaca foarte mult timp, pentru a avea parte de solitudine. Vremurile in care acesta a condus SUA, au fost niste vremuri foarte tulburi si complicate, iar din momentul in care acesta a devenit presedinte, nu a avut deloc timp sa se ajusteze rolului. Acesta se folosea de timpul petrecut la cabana nu neaparat pentru a fi singur, sotia si fiul foarte des il insoteau, impreuna cu soldatii care il protejau, dar mai degraba pentru a fi singur cu gandurile sale. Naveta lui Lincoln prin peisajul rural dintre capitala si cabana sa ii oferea si timp sa gandeasca. Timpul petrecut de Lincol singur cu gandurile sale a jucat un rol crucial pentru abilitatea sa de a sustine o presedintie solicitanta in timp de razboi.

– Solitudinea este o stare in care mintea este libera de aportul altor minti. Aceasta are legatura cu ce are loc in creier, nu cu mediul inconjurator. Te poti bucura de singurate si intr-o cafenea aglomerata, metrou sau oriunde unde ai oportunitatea de a fi singur cu gandurile tale.

Toate probleme umanitatii provin din incapacitatea omului de a sta singur in liniste intr-o incapere. – Blaise Pascal

– Noile tehnologii contribuie la crearea unei culturi care submineaza timpul petrecut singur cu propriile ganduri. Aceasta resursa extrem de importanta, este si extrem de atacata de toate serviciile, aplicatiile si dispozitivele pe care le utilizam.

– Doze regulate de singuratate, combinate cu modul nostru implicit de socializare, sunt necesare pentru succesul unei fiinte umane. Acum e mai urgent decat oricand sa recunoastem acest lucru, deoarece, pentru prima data in istoria omenirii, singuratea incepe sa dispara complet.

– iPodul nu a avut succes doar pentru ca a vandut multe unitati, ci pentru ca a schimbat cultura din jurul muzicii portabile. A devenit un lucru obisnuit, mai ales in randul generatiilor mai tinere, sa-i permiti acestui dispozitiv sa-ti ofere un fundal muzical pentru intreaga zi – sa-ti pui castile cand iesi pe usa si sa le dai jos doar cand nu poti evita o conversatie cu o alta fiinta umana.

– Fermierul de pe vremea lui Thoreau parasea linistea caminului ca sa mearga in oras si sa verifice telegramele de seara, fragmentand un moment de singuratate, dar aceasta tehnologie n-avea cum sa ofere perturbare permanenta pe parcursul unei zile obisnuite pentru fermier. iPodu ne-a impins spre o noua faza de alienare in relatia cu propriile minti.

– Acum la cel mai mic semn de plictiseala, poti privi pe ascus la o gama larga de aplicatii sau site-uri adaptate pentru mobil, optimizate sa-ti ofere o doza imediata si satisfacatoare de informatie de la alte minti.

– Privarea de singuratate: Stare in care nu petreci aproape deloc timp singur cu gandurile tale si liber de idei de la alte minti.

– Cand eviti izolarea, pierzi lucrurile pozitive pe care ea ti le aduce: abilitatea de a clarifica probleme dificile, de a-ti echilibra emotiile, de a-ti forma curajul moral si de a consolida relatiile. Astfel, daca suferi de o privare cronica de solitudine, calitatea vietii tale va scadea.

Directoarea [unei scoli] mi-a spus ca, deodata, toata lumea parea sa sufere de anxietate sau de tulburari anxioase. Cand am intrebat-o ce credea ca provocase aceasta schimbare, mi-a raspuns fara ezitare ca, probabil, avea legatura cu smartphone-urile. Cresterea brusca a tulburarilor anxioase a coincis cu primele serii de studenti crescuti cu telefoane inteligente si retele sociale. Femeia a observat ca noii studenti procesau si trimiteau permanent mesaje, cu frenezie. Parea clar ca aceasta comunicare neincetata afecta chimia tinerelor creiere.

– Tinerii nascuti intre 1995 si 2012, generatia iGen, manifestau diferentele remarcabile, comparativ cu generatia Y care i-a precedat. Una dintre cele mai mari si mai tulburatoare schimbari se referea la sanatatea psihologica. “Rata depresiei si a suicidului la adolescenti a crescut exponential” scrie Jean Twenge. “Nu e o exagerare sa descriem generatia iGen ca fiind aproape de cea mai grava criza de sanatate mintala din ultimele decenii.

– [despre iGen] Cand o intreaga generatie a eliminat fara sa vrea timpul petrecut singur cu propriile ganduri, sanatatea mintala a avut de suferit dramatic. Acesti adolescenti si-au pierdut abilitatea de a-si procesa si a-si intelege emotiile sau de a reflecta la cine sunt si ce conteaza cu adevarat, de a construi relatii puternice sau de a le oferi creierelor timp sa-si odihneasca circuitele social critice (care nu sunt menite sa fie folosite constant) si sa redirectioneze aceasta energie spre alte activitati cognitive de intretinere. N-ar trebui sa ne surprinda ca aceste absente duc la disfunctii. Mai simplu spus: OAMENI NU SUNT CREATI SA FIE CONECTAT PERMANENT.

– NU este nimic in neinregula cu conectivitatea, daca reusesti sa o compensezi cu doze regulate de solitudine.

– Smartphone-ul s-a transformat intr-un membru vital: parintii se tem ca nu pot da de copii in caz de urgenta, turistii se folosesc permanent de harti online sau de servicii pentru recomandare de restaurante. Toata lumea totusi se teme in secret de plictiseala. In 90% dintre situatiile de zi cu zi, telefoanele nu sunt vitale, asadar utilitatea omniprezentei lor este hiperbolizata.

– O tanara, Hope King, a trait 4 luni fara telefon dupa ce acesta i-a fost furat intr-un magazin de imbracaminte. Din mandrie, aceasta a reusit sa “supravietuiasca” fara telefon ca un gest de sfidare simbolica fata de hot. A avut intr-adevar cateva situatii in care aceasta ar fi avut nevoie de telefon, dar lucrurile care o ingrijorau cu privire la viata de dincolo de telefonul mobil au fost “surprinzator de usoare”. Viata fara telefon poate fi uneori enervanta, dar mult mai putin debilitanta decat te-ai astepta.

– Asadar, nu vei pati nimic daca iti vei uita de cateva ori telefonul acasa sau daca ti-l uiti strategic cateva ore pe zi intr-o alta camera.

– Mergi in plimbari lungi daca ai nevoie de o sursa extraordinara de singuratate. Daca vei citi acest articol Ritualurile zilnice ale 13 creatori de geniu vei observa ca o buna parte dintre acestia preferau sa faca plimbari lungi, timp in care sa fie singuri cu gandurile lor.

“Cred ca nu-mi pot pastra sanatatea si tonusul decat daca petrec cel putin patru ore pe zi – adeseori mai mult – cutreierand padurile, dealurile si campiile, complet liber de toate angajamentele lumesti”. – Henry David Thoreau

– Scrie-ti singur scrisori: acest comportament te duce automat intr-o stare de singurate productiva, smulgandu-te din bulele digitale atragatoare si indepartandu-te de continutul adictiv care abia asteapta sa-ti distraga atentia, oferindu-ti apoi un mod structurat sa intelegi lucrurile importante care se petrec in viata ta in momentul respectiv. (Ce mai astepti, ia-ti o agenda Moleskine, un pix frumos si pune-te pe scris).

Capitolul 5: Nu da clic pe “Like”

– Suntem interesati de lumea sociala deoarece suntem construiti ca sa activam reteaua sociala in timpul liber. Creierele noastre se adapteaza astfel incat sa exerseze automat gandirea sociala (ganduri despre alti oameni, persoana ta sau ambele) in orice moment de relaxare cognitiva, iar aceasta practica ne ajuta sa devenit foarte interesati de lumea sociala.

– Mai multe studii despre efectul retelelor sociale asupra oamenilor au scos la suprafata concluzii contradictorii: retelele sociale te fac sa te simti atat conectat, cat si singur, atat fericit, cat si trist. Studiile care au obtinut rezultate pozitive s-au concentrat pe anumite comportamente ale utilizatorilor de retele sociale, in vreme ce acelea care au obtinut rezultate negative s-au concentrat pe utilizarea generala a serviciilor.

– De ce retelele sociale ne fac nefericiti? Cu cat folosim mai mult retelele sociale pentru a interactiona cu alte persoane, cu atat dedicam mai putin timp comunicarii offline. Principala problema este ca utilizarea retelelor sociale indeparteaza oamenii de socializarea reala, care este mult mai importanta. Dupa cum sugereaza studiile negative, cu cat folosim mai mult timp reltele sociale, cu atat avem tendinta sa dedicam mai putin timp interactiunilor offline, iar deficitul de valoare devine tot mai grav (asa ca persoanele care folosesc cel mai mult aceste instrumente au sanse mai mari sa fie singure si nefericite). Micile ameliorari pe care le simtim cand postam pe wall-ul unui prieten sau ii apreciem cea mai recenta fotografie de pe Instagram nu compenseaza nici pe departe pierderea majora care apare cand nu mai petrecem timp efectiv cu aceeasi persoana.

– Creierele noastre au evoluat intr-o perioada in care singura comunicare era offline si fata in fata. Interactiunile offline sunt incredibil de bogate, deoarece ne solicita creierele sa proceseze volume mari de informatii despre indicii analoage subtile, precum limbajul trupului, expresiile faciale si tonul vocii.

– Deoarece instinctul principal de conectare este atat de puternic, este greu sa nu verificam un dispozitiv in mijlocul unei conversatii cu un prieten (reducand calitatea interactiunii bogate din fata noastra). Creierul nostru analog nu poate usor diferenta dintre importanta persoane din camera si cea care tocmai ne-a trimis un sms.

– Reducand aportul tehnologiei de mesagging din viata ta nu inseamna ca esti anti-tehnologie ci “proconversatie”. Daca esti fortat sa ai o conversatie cu cineva via un mijloc tehnologic, incearca sa folosesti o modalitate care sa implice si video, pentru ca creierul tau sa aiba mai mult informatie sociala de procesat.

– Daca petreci doar 5 zile fara telefon, este suficient de mult timp pentru a-ti imbunatati semnificativ starea de bine si sentimentul de conexiune cu cei din jurul tau.

– Butonul de Like nu a fost inventat de Facebook, ci de FriendFeed. Totusi odata introdus de Facebook, aceasta functionalitate a schimbat semnificativ traiectoria retelelor sociale. Acest indicator de “aprobare sociala” este folosit pentru a-ti personaliza experienta de pe retelele sociale si sa te tina lipit cu ochii de ecran. Daca vrei sa nu devii prea atasat de serviciile care te incurajeaza in continuu sa iti manifesti aprecierea prin apasarea unor butoane, fereste-te sa dai “Like”.

– Un “Like” este o mod extraordinar de superficial si de lenes de a interactiona cu o persoana. Cu fiecare “Like” pe care il dai, te antrenezi sa devii superficial in interactiunea cu persoanele cu care esti in contact. Decat sa dai un “Like” mai bine nu faci nimic.

– Dezactiveaza notificarile. Tine mereu telefonul in modul DND (Do not Disturb) si planifica-ti un program de conversatie (un orar cand oricine te poate suna sau poate da de tine fizic, ca sa ai o conversatie prin voce, video sau cel mai bine, fata in fata).

Capitolul 6: Recupereaza-ti timpul liber

– O viata traita bine impune activitati care nu au alt scop decat sa obtii satisfactie de pe urma executarii activitatii propriu-zis, pe scurt sa faci ceva de dragul de a face.

– Fortele psihologice care ne imping sa folosim compulsiv tehnologia trebuie vazute ca niste dependente comportamentale moderate, care pot face tehnologia mai atragatoare. Aceste dependente nu sunt la fel de severe ca cele unde ai o adictie chimica.

– Cei mai de succes minimalisti digitali incep conversia reorganizand modul in care isi petrec timpul liber: cultiva obiceiuri de calitate (pentru mai multe detalii citeste rezumatul cartii Atomic Habits) inainte de a le elimina pe cele digitale negative. Acestia isi dau seama de pe urma acestei schimbari ca obiceiurile digitale care pareau esentiale acum sunt triviale si de cele mai multe ori, frivole. Cand vidul este o ocupat de o activitate plina de insemnatate, atunci nu mai ai nevoie de lucruri mici (obiceiuri digitale) care sa iti distraga atentia de la realitate.

– Multi dintre cei care renunta la lumea digitala, se regasesc in activitati fizice, deseori istovitoare. Aceasta remarca mi-a amintit de un video despre cum un developer s-a salvat singur de la Burnout apucandu-se de agricultura.

– Principiu contraintuitiv: daca alegi in timpul liber sa faci chestii epuizante, vei avea a doua zi parte de mai multa energie. Cumva mi-am dat si eu seama de acest lucru: pe masura ce ma misc mai mult, ma odihnesc mai bine si am mai multa energie. Pe masura ce ma misc mai putin, am mai putina energie si ma odihnesc mai prost.

– Alti minimalisti digitali care renunta la parti din viata digitala, isi umplu timpul cu activitati de mestesugarit. “Oamenii au nevoie sa puna maine pe instrumente si sa creeze lucruri. Avem nevoie de asta ca sa ne simtim intregi. Pe vremuri am invata sa gandim folosindu-ne mainile, nu invers.” Creierele noastre au evoluat intr-un mediu in care am fost nevoit sa punem “osul la treaba” si sa schimbam fizic lucrurile din jurul nostru: sa construim adaposturi, sa confectionam unelte, sa ne croim haine si sa facem arme cu care sa ne batem cu mamutii :) ca sa aducem mancare pentru intregul trib.

– Aproape tot ce experimentam despre lumea reala este experimentat prin intermediul unui ecran.

– Maiestria [obtinuta din mestesug] ofera un mod de a scapa de aceasta superficialitate [cauzata de viata digitala] si aduce o sursa mai profunda de mandrie.

– Interfetele computerizate si software-ul tot mai inteligent care ruleaza in culise sunt proiectate sa elimine atat dificultatile, cat si posibilitatile inerente unei confruntari cu mediul inconjurator fizic.

– Jocurile de societate ne ofera oportunitate de a face socializare supraincarcata: adica interactiuni cu niveluri de intensitate mai ridicate decat cele din societate politicoasa. Datorita lor, socializarea ce are loc in timpul unui joc de societate este mult mai intensa, ritmul fiind unul mai accelerat.

– Desi jocurile video sunt din ce in ce mai populare, acestea nu au inlocuit jocurile de societate, ci mai degraba doar a alimentat dorinta oamenilor ca sa joace jocuri de societate, din dorinta de a avea parte de mai mult contact fizic cu cei apropiati. Din punct de vedere “neurologic”, jocurile video sunt inferioare ca efect asupra creierului, din cauza ca acel context social fizic este inlaturat din experienta.

– Cele mai reusite activitati sociale pentru timpul liber au in comun 2 trasaturi: iti solicita sa petreci timp cu altii in persoana si iti ofera un fel de structura pentru interactiunea sociala, inclusiv reguli, terminologii sau ritualuri specifice pe care sa le urmezi, si in unele cazuri, un obiectiv comun.

– Daca implementezi toate sugestiile de cum sa iti recastigi timpul liber, tehnologia digitala va continua sa fie prezenta, dar de acum va fi subordonata unui rol de sustinere: ea te va ajuta sa-ti pregatesti sau sa iti mentii activitatile, fara sa mai devina principala sursa de divertisment. Una este sa folosesti Youtube pentru a consuma continut si alta este sa folosesti Youtube pentru a invata cum sa repari ceva prin casa.

– Exemplu de exercitiu care sa te conecteze mai mult la viata ta: repara sau construieste ceva in fiecare saptamana. Dedica timp sa imbunatatesti sau sa repari ceva de prin casa ta. Lucrurile se strica sau se deterioreaza oricand. In loc sa cumperi un lucru nou, incearca sa il faci pe cel vechi sa mearga din nou.

– Sa fii indemanatic in ziua de astazi nu mai este asa de esential, pentru ca majoritatea lucrurilor pe care le detinem ori sunt usor de inlocuit ori nu au un efect determinant asupra vietii noastre personale si profesionale. Desi are sens sa te specializezi (sa iti faci jobul cat mai mai bine ca sa duci o viata cat mai confortabila), nu poti nega ca poti obtine extrem de multa satisfactiei de pe urma activitatilor de indemanare pe care le intreprinzi prin casa.

– Nu poti construi un imperiu tehnologic precum Facebook (Meta), daca iti petreci tot timpul pe serviciile pe care Facebook le ofera utilizatorilor.

– Deoarece toata lumea se afla sub incidenta “Legii randamentelor descrescatoare”, majoritatea utilizatorilor de servicii digitale adictive pot obtine 90% din valoare, investind doar 10% din timpul pe care il investesc in prezent. Oamenii care se scuza pentru ca folosesc prea mult acest servicii, prefera sa argumenteze motivul (de ce) pentru care folosesc un serviciu, dar nu justifica modul (cum) in care il folosesc.

– Stabileste-ti activitati si obiceiuri care te tin departe de tentatiile oferite de aplicatii, servicii si alte oportunitati de a consuma continut doar de dragul de a nu te plictisi. In felul acesta, o sa iti fie mai usor sa cresti ca persoana si sa fii mai conectat la tine si la familia ta.

Capitolul 7: Alatura-te miscarii Atentia Rezista

– Economia atentiei: Sectorul comercial care obtine bani atragand atentia consumatorilor, reambaland-o apoi si vanzand-o agentiilor de publicitate.

– Unul dintre pionierii economiei atentiei este Benjamin Day care a lansat New York Sun, primul tabloid de 1 penny. Pana in acel moment editorii de ziare considerau ca cititorii erau clienti lor, dar Day si-a dat seama ca poate sa vanda atentia oamenilor care citesc ziarul celor care voiau sa le vand lucruri cititorilor. Asadar a scazut pretul ziarului la 1 penny si a fost primul care a apreciat cu adevarat ideea ca trebuie sa aduni o multime de oameni si sa nu te intereseze direct banii lor.

– Acest model de afaceri a crescut radical in popularitate, fiind adoptat rand pe rand de si mai multe ziare, apoi de cei care faceau radio si televiziune. Punctul culminant a devenit era Internetului cand a devenit popular sa creeze mijloace de distragere a atentiei in masa precum Facebook, Youtube, Tiktok si sa vinzi atentia oamenilor care isi petrec timpul cu aceste servicii.

– Majoritatea companiilor care din Big Tech au produse care atrag o multime de bani din economia atentiei si se folosesc de modelul de afaceri de mai sus. Asadar, fiecare dintre aceste companii cauta modalitati cat mai scalabile de a te determina sa stai cat mai mult timp cu ochii lipiti de ecran si se folosesc de o gramada de trucuri ca tu sa vezi serviciile lor ca pe niste tehnologii fundamentale, astfel incat tu sa ai impresia ca ai nevoie neaparat de aceste servicii ca sa iti traiesti viata.

– Ce este si mai grav e ca “brainwashing”-ul este atat de puternic, incat daca nu aderi la serviciile acestea furnizate de economia atentiei, vei parea un ciudat, pentru ca esti “deconectat de la viata reala”

– Exercitiu de gandire: Imagineaza-ti ca Facebook ar incepe sa te taxeze la minut pentru timpul pe care il petreci pe platforma. Cat timp ai mai petrece saptamanal ca sa iti iei doza de divertisment si de conectivitate cu lista de prieteni/apropiati de pe Facebook. Sa zicem ca ai plati 1 leu pentru fiecare minut. Ai mai petrece la fel de mult timp pe platforma?

– Sterge aplicatiile mobile ale retelelor sociale: In 2012 Facebook genera 14% din veniturile prin intermediul aplicatiei mobile. In 2014 a crescut la 62%. In 2017 la 88%. Aceste statistici subliniaza faptul ca e in interesul companiei sa te tina cat mai mult lipit cu ochii de ecran, chiar daca este in detrimentul sanatatii tale mentale. Atentia pe care tu o oferi pentru vanzare este produsul si vor cauta sa capitalizeze si sa maximizeze cantitatea de atentie pe care tu o consumi cu aplicatia mobila.

– Pe masura ce in toate buzunarele au aparut smartphone-urile, din ce in ce mai multi ingineri s-au specializat in a face aplicatiile acestea mai “lipicioase”.

– Versiunile Desktop sunt in general mai putin “daunatoare”, pentru ca mecanismele de persuasiune nu sunt la fel de eficiente ca cele de pe smartphone. In general vei observa ca aceste servicii te descurajeaza sa folosesti versiunea Desktop, pentru ca versiunea Mobila “este superioara, mai rapida si mai sigura” decat versiunea Desktop. De fapt e doar un pretext de a te atrage pe versiunea mobila, pentru ca esti deja conditionat sa iti folosesti mai des si mai mult smartphone-ul si in general suntem hiperconectati la telefoanele noastre mobile.

– Daca folosesti programe care iti blocheaza temporar accesul la serviciile care iti distrag atentia (streaming, retele sociale, anumite jocuri), vei putea castiga ore pe zi de timp liber sau timp pe care sa il petreci cum este mai important pentru tine.

– Pe masura ce tehnologia computationala s-a dezvoltat, de-a lungul acestei istorii, nu a fost nevoie sa facem o diferentiere intre servicii si device-uri, pentru ca in general fiecare device avea scopul lui. Acum, cu ridicarea smartphone-ului, pe telefon poti sa faci de toate: comunici, SMS, video, filme, jocuri, plata facturi, etc. Inainte toate aceste activitati se intampla in medii si/sau device-uri diferite si nu erai asa de usor conditionat sa bagi mana in buzunar dupa “distractie”. Acum pentru ca este o linie de demarcare superficiala intre productiv si neproductiv, e foarte usor sa faci lucruri neproductive, dar sa iti justifici tie si celor din jur, ca iti folosesti smartphone-ul “doar cand ai nevoie”.

SMARTPHONE-URILE SUNT CALUL TROIAN AL ECONOMIEI ATENTIEI

– Recomandarea mea si a lui Cal Newport este sa iti programezi timpul pe care alegi sa il “pierzi” in asa fel incat sa te nu te distraga de la lucrurile importante din viata ta. O alta recomandare este sa iti stabilesti clar ce faci pe fiecare device in parte, in asa fel incat smartphone-ul sa nu mai fie “casa” tuturor activitatilor. In acest fel o sa fie mai usor sa tii sub control impulsurile pe care telefonul ti le transmite intr-una.

Concluzie

Minimalistii digitali vad noile tehnologii ca pe niste unelte utile pentru a sustine lucrurile pe care le pretuiesc cu adevarat, nu ca pe niste surse de valoare in sine. Ei nu accepta ideea ca un oarecare beneficiu minor este o justificare pentru a-i face loc unui serviciu acaparator de atentie in vietile noastre. In schimb, urmaresc sa aplice noile tehnologii in moduri atente si extrem de selective, care aduc castiguri majore si, la fel de important, nu se tem sa renunte la orice altceva.

Cumpara “Minimalism Digital” – Cal Newport