Lectii de public speaking invatate din box

Tocmai am vazut victoria lui Lucian Bute in al saptelea meci in care si-a aparat titlul mondial si dincolo de mandria pe care am simtit-o cand am vazut 20.000 de oameni care ii scandau numele am observat doua lucruri:

1. Lucian a controlat meciul din prima repriza pana la KO. A dat senzatia ca se lupta cu o usurinta si o lejeritate fantastica. La sfarsitul meciului nu avea nici o urma de lovitura in timp ce adversarul era sifonat rau dupa pumnii pe care ii incasase

2. In interviul pe care Bute l-a dat la telefon celor la de la B1tv a fost intrebat cum s-a pregatit pentru partida pentru ca inainte de meci fusesera aratate numai imagini frumoase cu el in piscina in Florida. Raspunsul lui Bute a fost simplu: Timp de cateva luni m-am antrenat fara intrerupere de doua ori pe zi timp de 6 zile pe staptamana si am PREGATIT upercutul la ficat.

Cum ajungi la o victorie care sa para atat de simpla si usoara? Simplu: TE ANTRENEZI inainte si nu lasi nimic la voia intamplarii.

Ce legatura are asta cu vorbitul in public?

4417_17672257

In ultimii 10 ani am vazut sute de speakeri si am participat la zeci de evenimente. Nu am vazut NICIODATA, dar NICIODATA un discurs sau o prezentare acceptabile de la cineva care improviza. N-am zis bun, am zis acceptabil.

In ultimii 10 ani am vorbit in fata unui public de cateva sute de ori. Numai anul trecut am avut aproape 50 de evenimente. Niciodata, dar niciodata nu mi-a iesit un discurs sau o prezentare atunci cand m-am dus nepregatit sau am improvizat.

Cand zic ca nu mi-a iesit nu ma refer la faptul ca n-am stiut ce sa zic sau ca m-am balbait. Nu. De umplut timpul intotdeauna e usor sa-l umpli. Dar niciodata cand m-am dus “la improvizatie” nu mi-a iesit ceea ce doream. Ori n-am zis ce doream sa zic, ori n-am rezonat cu publicul, ori i-am plictisit, ori m-am facut de ras.

Imi aduc aminte cand tineam primele prezentari. Nu acceptam sa-mi spuna nimeni ce sa zic si cum sa zic. Credeam ca e suficient sa ma urc pe scena si sa primesc aplauze dupa ce imbogatesc pe toti cei din jur cu ideile izvorate din inteligenta mea. Surpriza. Nu am primit aplauze, dar salile se goleau pe la jumatatea prezentarii.

Daca nu te pregatesti, te pregatesti sa o dai in bara!

Saptamana trecuta la o intalnre Toastmasters (poti veni si tu ca sa inveti sa vorbesti in public) un prieten avea de tinut discurs. Ma intalnisem cu el cu cateva ore inainte si imi spusese ca de cate ori s-a pregatit pentru speech, si l-a scris, a invatat introducerea..etc..n-a iesit bine. Asa ca de data asta va improviza. A improvizat….si din 7 minute, 2 minute si 55 de secunde au fost introducere.  Adica aproape jumatate din timp. Bai, poti sa ma injuri, dar feedbackul meu e acelasi. Daca te-ai fi pregatit ai fi fost in control. Asa, doar ai umplut timpul, si un speaker bun trebuie sa faca mai mult decat sa umple timpul.

Cred ca oricine poate sa fie un vorbitor bun in public.

Indiferent daca ai mai vorbit sau nu in public, indiferent daca ai defecte de vorbire sau orice alta problema, poti sa devii un speaker bun.  Spre deosebire de alte domenii unde ai nevoie de talent, in public speaking nimic nu este despre TALENT.

Speakerii carismatici si care ridica multimile in picioare NU S-AU NASCUT ASA.

Speakerii buni au invatat urmatoarele 7 lucruri si de-asta sunt buni:

1. Au invatat sa se controleze pe ei insisi.

O mare parte din public speaking e de fapt despre speaker. Cum este el. Cum se prezinta. Cum se imbraca. Atitudinea pe care o are. Limbajul Corpului.

Toate acestea se invata prin exersare si repetitie.

2.  Au invatat sa-si organizeze bine informatia.

Aratati-mi orice discurs celebru sau orice discurs care v-a facut sa simtiti fiori pe sira spinarii si eu va voi arata cum a fost construit, cum a fost organizat, va voi arata ca in spatele lui sta o formula aproape matematica.

Speakerii buni pornesc de la coada la cap. Au o idee pe care vor sa o transmita si in jurul acelei idei incep sa construiasca discursul din propozitii, fraze, metafore, povesti, glume.

3. Au invatat gramatica.

Speakerii buni stiu care e rolul cuvintelor in propozitie. Stiu ca unele cuvinte au un impact mai puternic asupra oamenilor decat altele. Stiu care e puterea adjectivelor si a adverbelor de a creea emotii. Stiu cum sa transmita o idee in asa fel incat tu sa o receptezi corect. Stiu rolul pauzelor, al virgulelor si al conjunctiilor. Nimic nu e lasat la intamplare

4. Au invatat sa spuna povesti.

Un speaker care nu stie sa spuna o povete nu e un speaker bun.

Care e cea mai raspandita metoda de invatare din antichitate si pana acum?

Raspuns: povestile.

Cand spui o poveste cel care te aude se identifica, se pune in locul personajului, si mesajul e mai usor de retinut. POti sa arati o ora intreaga grafice si cifre, dar daca spui o poveste buna toti o vor tine minte.

Orice poveste are o formula. Speakerii buni stiu asta pentru ca au invatat. Introducere > intriga > cuprins > punct culminant > incheiere. Toate povestile bune sunt la fel.

5. Au invatat sa respecte timpul.

Speakerii buni stiu exact cat e ceasul si nu e nevoie sa fie trasi de maneca de moderator ca sa se opreasca. Pentru ca si-au organizat informatia dinainte incat sa spuna tot ce au de spus in timpul care le acordat.

Cand sunt invitat sa tin un training, sa vorbesc la un eveniment, prima intrebare pe care o pun este: Cat timp am la dispozitie? De aici pleaca totul. In functie de asta imi organizez toata informatia. Daca nu stiu cat timp am la dispozitie cum as putea sa stiu ce sa zic, cum sa zic?

In public speaking e o regula care se numeste regula dilatarii timpului si care functioneaza asa:

Indiferent cat timp are la dispozitie un speaker, el va reusi in mod miraculos sa il umple si sa il depaseasca desi ar fi putut termina ce a avut de spus in doar jumatate din timp.

Acum pentru mine asta e un indicator foarte clar. Daca ma duc la o conferinta si aud un speaker si simt ca e nepregatit si improvizeaza deja sunt 100% convins ca va depasi timpul.

6. Au invatat sa faca oamenii sa rada.

Contrar parerilor populare, nu trebuie sa fii amuzant ca sa faci oamenii sa rada.  Trebuie doar sa inveti cum sa ii faci sa rada.

Si acum voi face o dezvaluire care imi va aduce premiul Nobel pentru medicina.

Esti pregatit?

Oamenii nu au doar 5 simturi. Au 6.

Auz, vaz, gust, miros, pipait….si simtul umorului.

Tocmai ai zambit putin?

Daca da, ai simtul umorului dezvoltat.

Daca nu, esti un om normal cu doar 5 simturi.

Ei bine….daca te uiti putin la ce am scris mai devreme si ai zambit, pune-ti intrebarea…

CE ANUME TE-A FACUT SA ZAMBESTI?

Mai ales ca eu nu sunt un tip amuzant. Ba chiar acum am barba si cearcane dupa ce am stat o noapte intreaga sa ma uit la meci.

Iti zic eu:  in ceea ce am zis mai sus am folosit Curiozitatea, Exagerarea si inducerea in eroare.

Am zis ca iti voi face o dezvaluire care imi va aduce premiul Nobel – Asta te-a facut curios pentru ca am exagerat.

Am zis ca oamenii au 6 simturi. Asta te-a facut si mai curios.

Am enumerat cele 5 simturi si la al 6-lea te-am indus in eroare.

Daca nici acum nu zambesti, ai o problema. Esti un om normal si atat.

Ok, umorul se invata. Trebuie sa vezi in jurul tau ceea ce e amuzant si apoi sa folosesti o formula ca sa prezinti si altora acest lucru. Formula e simpla. Du oamenii intr-o directie a povestirii..si cand se asteapta mai putin, schimba macazul si du-i in alta directie. Asta creeaza in creier senzatia de HAHA, m-ai pacalit.

7. Si-au exersat abilitatile cu fiecare ocazie.

Seth Godin spunea ca ai nevoie de 10.000 de ore de practica intr-un domeniu ca sa ajung un expert, sa stapanesti acel domeniu foarte bine. Daca vrei sa devii speaker bun trebuie sa exersezi si sa practici cat mai mult. Nu te ajuta cu nimic sa citesti carti de public speaking daca stai pe canapea. Ridica-te si infrunta-ti frica de public, invata sa iti controlezi corpul, invata sa cuceresti oamenii.

Unul din motivele pentru care vorbesc la multe evenimente studentesti desi implica din partea mea timp si efort este acesta: Stage Time. Stage Time Stage Time.  Asa se aduna cele 10.000 de ore.

Concluzia e simpla. Daca vrei ca discursurile sau prezentarile tale sa lase audienta cu gura cascata si sa para naturale, carismatice, puternice, sa aiba argumente care sa loveasca napraznic la momentul si locul potrivit, trebuie sa incetezi sa improvizezi si sa te pregatesti mai mult.

Incepe citind materialele de aici si cautand un club Toastmasters.(gasesti pe pagina de facebook detalii)

Oau, mi-a luat o ora sa scriu articolul. Somn usor.

5 thoughts on “Lectii de public speaking invatate din box”

  1. Interesant articolul. In perioada in care se apropie mereu un meci de-al lui Bute aud majoritatea oamenilor spunand: Asta cine mai e? De ce nu se lupta si el cu unu cunoscut? Este el campion la o categorie, dar de ce nu unifica centurile? Iar dupa fiecare victorie, fara sa se gandeasca la miile de ore de antrenament pe care boxerul le-a avut, spun: Eh, era normal sa il bata. Si in momentele alea ma gandesc “Cum adica era normal sa il bata? Nu erau amandoi boxeri la aceeasi categorie? Avea celalalt vreun picior rupt si l-a alergat Bute prin ring pana a reusit sa il puna la podea?” NU…Tot ce a contat a fost antrenamentul si experienta fiecaruia. In definitiv, pentru a ajunge bun in orice domeniu vrei, trebuie sa exersezi extrem de mult in acel domeniu si trebuie sa treci prin fiecare nivel: de la incepator pana la expert sau pana unde doresti tu sa ajungi, dar nu poti sari niciun nivel. Asa ma gandesc ca poate si Lucian crede ca mai are nevoie de experienta si antrenament pana sa poata trece la urmatorul nivel. Era o vorba: Massive results require massive action.

  2. Hm. Bute e mai mult decat un castigator al unui meci de box. E un campion, multi campion daca as putea spune asa.

    Dar ce e cu adevarat de apreciat la el? Forta … psihica, mentalul …
    Un meci de box ca si orice alt tip de “meci” se castiga in primul rand cu mintea.
    Bute are o minte puternica, atat in afara ringului cat si in ring.

  3. Referitor la speaking… Ma intreb de multa vreme de ce in discutiile cu unii ma simt puternic si ii pot duce unde vreau din vorbe, iar cu altii ma balbai si imi tremura vocea ca unui scolar?

  4. O poveste despre un pictor japonez clasic, de stampe. Isi propune sa picteze un cocor, de exemplu, in traditia clasica,cu tushe simple care sa sugereze vitalitatea pasarii. Nu incepe pe panza finala ci face un crochiu, pe o ciorna, Constata ca mana proprie nu il asculta si nu reuseste sa redea exact viziunea pe care o are in minte. Atunci, exerseaza si executa, tot pe o ciorna, sau mai multe, de mii de ori aceeasi miscare,a mainii, cu pensula inmuiata in cerneala, tush. Abia apoi trece la panza, suprafata finala, si cand aplica acum, pensula, trasatura ii iese impecabil.

Comments are closed.